sâmbătă, 12 mai 2012

8 comentarii:
Am obosit! 
chiar m-am saturat de toate, vreau sa fie bine, sa ma simt si eu implinita, sa zambesc fara sa ma gandesc la griji...nu-mi ajunge timp sa fac ce vreau, sa meditez, nu-mi ajunge timp nici pentru mine...le simt pe toate in capul si nu mai stiu cum sa le dau jos.
mi-as dori sa fiu acel copil de cindva fara griji, copilul ce zambea din plin, ce credea ca viata e o minune, un dar pentru ca e un copil cuminte si a ascultat de mama. 
s-a ascuns copilul cela in intuneric si poate tremura acolo de frica, caci viata asta nu mai e o  minune, nici o pacoste nu e...viata e un iad ce ne distruge, unde sa mai vezi frumosul in rau?
am obosit sa mai fiu robot si sa fac ceea ce mi se spune, am obosit sa si dau indicatii...
de mi s-ar oferi libertate acum, macar pentru un minut, sa fac ce vreau.....m-as sinucide!
nu-mi e frica...nu mi-a fost niciodata....doar dincolo nu stiu ce e,si chiar sa ajung acolo nu-mi voi da seama..
m-as sinucide cu o pofta de moarte, fara sa-mi pese de cei din jurul meu...
de ce mi-ar pasa de ei, daca lor nu le pasa de mine, ei sunt o farsa, o minciuna...m-am saturat sa fiu mintita inconstient de cei ce o fac...
de-as avea putere, as pune punct acum

marți, 1 mai 2012

3 comentarii:
E atat de mult soare afara si e atat de frumos, dar este o zi urata pentru mine. Si urata de tot! E ora 16 si nu am pronuntat nici zece cuvinte de atata tristete si oribilitate aruncata peste sufletul meu de dimineata, ba nu, de cu seara inca... Si acele zece cuvinte le-am spus la supermarket si atat... Deja ardeam, nu stiam cu ce sa ma ocup, toate le doream si de toate ma refuzam, chef de nimic, nimic si iarasi nimic... sa mai scriu o poezie? sa mai compun un cantec? Sa mai fotografiez ceva? Sau poate sa mai desen un chip omenesc? O da, nu imi arde de nimica; unica ce as dori dar nu o pot face, e sa ma catar pe pereti si sa strig de nervi si turbare...
Alaturi de tine, ma simt altfel, macar am clipe de bucurie si fericire, dar ele nu sunt atat de multe cum mi-as dori/ne dorim... dar si cand ne vedem, e bine, e frumos, acasa vin si gata, iarasi se repeta: trist, uneori si oribil de la trairea mea.
E atat de mult soare afara si e atat de frumos, dar este o zi urata pentru mine.