Azi sunt trist. Chiar foarte... Și de ce?
De ce, eu nu pot înțelege. Poate fi o zi mai proastă, o dispoziție xeroxată de pe fila timpului de afară, poate și iar poate. Deși încă de ieri mi-am promis că mâine mă trezesc cu mult mai devreme de cât m-am obișnuit, să nu imi mai pierd timpul dormind, să mă trezesc cu un zâmbet pe față și să am timp de o zi reușită. Dar...
Defapt da, m-am trezit azi mult mai devreme, cum mi-am promis, însă nu și cu zâmbet pe față. E trecut de amiază, dar zâmbetul nu mi l-am găsit.
Îmi e dor de tine! A fi aceasta cauza tristeții? Poate. Sau cel mai probabil. Una știu la sigur: îmi e trist.